decembrie 16, 2016

M-au făcut pachet

Primul lucru pe care l-am publicat vreodată a fost un desen în Jurnalul SF, acum vreo 20 de ani (nr. 46, noiembrie 1996, dacă îmi amintesc bine). De-atunci am mai desenat caricaturi și alte chestii pentru tot soiul de ziare și reviste, însă am renunțat de o lungă perioadă la tuș și la creioane. Mă mai apucă, așa, din când în când… Dar fiindcă am mai avut o tentativă la ComicCon, Ionela de la HAC! m-a convins să desenez o nouă copertă pentru revistă. Și a adunat, așa, de un pachet miraculos cu chestiile pe care le-am făcut eu pentru HAC! și nu numai. Un pachet cu reduceri numai bun de făcut cadou pentru cineva care apreciază cum ne zbatem noi pe-aici. E unul singur, are autografe, dedicații și desenul ăsta de care zic, unic, cu Haiganu pe post de Grinch. În fine, aruncați o privire pe SuperErou.
septembrie 21, 2016

Fluviul șoaptelor. De la BD la proză și înapoi

Nu a fost nimic planificat. Nu a fost un demers al meu sau al editurii, ci exclusiv inițiativa lui Beniamin Vasile, un tânăr de 19 ani care s-a hotărât să deseneze aventurile lui Haiganu și ale lui Zourazi. El a adaptat ”Fluviul șoaptelor”, primul roman din seria Haiganu, într-o bandă desenată realizată în stilul manga, apoi a trimis câteva pagini pe adresa editurii, iar Mihai a decis publicarea în HAC!. M-a surprins viziunea lui Beniamin și m-a onorat demersul său. Treaba e că dacă v-a plăcut romanul meu, vă propun să-l citiți și din perspectiva unui desenator. Primul episod a apărut în numărul 25 al revistei ”HAC!”.  
august 12, 2016

Despre scris (II) Copilării, violențe și benzi desenate

Știu, a devenit un clișeu ce o să spun la început: în anii 80 n-aveam internet, televiziune, jocuri pe calculator. La Brăila, mulți dintre congenerii mei se jucau și se băteau în fața blocului. Aterizat aici din Mangalia, un oraș mic și liniștit de pe litoralul Mării Negre, unde să îți cumperi un Pepsi chiar și de la o alimentară ceaușistă nu era așa un miracol, violența și sărăcia Brăilei m-au șocat. Copiii ăia se băteau serios, cu bâte și bolovani, cu pumni și picioare, se amenințau ori se jefuiau la poarta școlii și în fața cinematografului. Unii dintre ei au performat și au ajuns, la maturitate, capi ai lumii interlope ori au înfundat pușcăria. Mai târziu, am citit și am scris despre ei prin ziare. Povestea e că, nu neapărat conștient, m-am autoexilat din lumea aia, așa că atunci când nu pedalam pe o bicicletă galbenă Pegas Modern cu […]
august 9, 2016

HAC! Generația 2.0

Iau o scurtă pauză de la ”Furia Oarbă” să mai dau un semn de viață pe blog. O să vă spun că, probabil, numărul 24 al HAC! a ieșit deja din tipografie și se pregătește să pornească spre abonați și spre chioșcurile din toată țara. El punctează patru ani de apariție neîntreruptă a publicației. Pentru mine, înseamnă și patru ani de când am început colaborarea cu HAC! precum și 4 ani de când am început să scriu la ”Haiganu”. Ca un făcut, în numărul ăsta apare și cel de-al patrulea episod din ”Furia Oarbă”. Aș zice că după numărul 24, HAC! va intra în ”perioada 2.0”, însă mai multe detalii o să găsiți în editorialul lui Mihai din paginile revistei. Din 15 august, în benzinării, în chioșcuri, la Cărturești, pe Supererou și în multe alte părți. Mai jos, o fotografie cu noul episod din ”Haiganu. Furia Oarbă”, în tipografie. Să […]
mai 25, 2016

Primul SF 100% românesc cu copertă 3D

  Hai să recapitulăm un pic: 200 de pagini de bandă desenată, articole, schițe, pagini de scenariu. Și acum – ta-na-nam! – copertă 3D. Nu știu ce părere aveți voi despre asta, dar eu sunt încântat și onorat că sunt parte în acest proiect, din ce știu, prima publicație românească cu subiect science-fiction cu copertă 3d și, cu siguranță, prima bandă desenată de acest fel. Dacă vreți să vedeți bijuteria asta, musai să ajungeți la Comic Con. Or să fie acolo toți oamenii din spatele benzilor desenate HAC! și TFB. Și editorul Mihai Ionașcu, și desenatorii Bogdan Chelaru și Andrei Moldovan, și – mare antenție! – coloristul Daniel Rosa Duran, bașca toate fetele din redacție, toți oamenii frumoși care fac posibile asemenea minunății. Stați așa că vă mai zic. Pe lângă minunăția asta de album, Andrei și Bogdan vor desena la Comic Con coperte personalizate. Fix acolo, în fața ta. […]
mai 24, 2016

TFB – Albumul. La Comic Con

Stai așa că se îngroașă glumă. Mă, deci ne vedem la Comic Con. Sâmbătă, de la 12.00, avem panel. Vorbim, prezentăm, stăm la povești. Așa… Sunt mai multe chestii grozave pe care echipa HAC! le-a pregătit pentru ceea ce a devenit cea mai importantă sărbătoare a benzilor desenate, iar astăzi o să vă zic despre prima: albumul TFB. Nu mai puțin de 200 de pagini cu benzile desenate SF inspirate de ”Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte”, adică tot ce a apărut în cele șase numere TFB, plus articole, sketch-uri, bucăți de scenariu, concept art, pagini cu ink și culoare de bază. Albumul vine la exact un an de la lansarea primului număr al revistei. Pentru TFB am lucrat alături de Mihai Ionașcu (editor), Bogdan Chelaru (desen) și Daniel Rosa Duran (culoare), iar albumul e un fel de bijuterie a coroanei în proiectul ăsta fiindcă adună toată munca […]
mai 9, 2016

Un an de TFB

Pe 9 mai 2015, adică în urmă cu fix un an, avea loc lansarea oficială a primului număr din TFB. Se întâmpla la Comic Con și trebuie să mărturisesc faptul că, pentru o secundă, mi s-a tăiat răsuflarea când am văzut în fața câtor oameni trebuie să vorbim. TFB a avut șase numere și a spus povestea Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte într-o cheie science-fiction. Sper că v-a plăcut ori că o să vă placă reinterpretarea noastră (Mihai Ionașcu – editor, Bogdan Chelaru – desene, Daniel Rosa Duran – culoare, Marian Coman – scenariu), în caz că încă nu v-a picat în mână. V-aș spune eu la ce scriu acum, însă nu dau din casă. Ne vedem la Comic Con, bine?  
mai 6, 2016

Mâine beau cafeaua la Bibliotecă. Hai și tu!

Am fost invitat de Dragoș Neagu, directorul Bibliotecii brăilene Panait Istrati, la o întâlnire cu tinerii pasionați de literatură din Clubul ”Arta de a scrie”. Evenimentul are loc mâine (sâmbătă, 7 mai), de la ora 10.00 și, alături de mine, sunt așteptați și oaspeți de la București: scriitorii Adina Speteanu, Lucia Verona, Michael Haulică și Bogdan Hrib. Intrarea e liberă și permisă tuturor, așa că de aveți chef să stăm la o vorbă despre cărți, benzi desenate și alte alea, aș fi bucuros să ne (re)întâlnim. Musai bem și o cafea. În timpul evenimentului sau după. Clubul „Arta de a scrie” este destinat tinerilor preocupaţi de cultivarea şi educarea gustului pentru literatură în vederea dezvoltării personale, îmbunătăţirea performanţelor şcolare, dezvoltarea creativităţii şi imaginaţiei, se zice într-un comunicat. Activitatea este susţinută de Dan Bistricean, scriitor, membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Sud-Est şi Elisaveta Drăghici, restaurator documente. Întâlnirile au loc […]
aprilie 27, 2016

Despre scris (I). Copilării nucleare

În ziua în care am auzit întâia oară ceva despre Cernobîl, mă jucam cu un cerc zburător în Fabrica de Case, împreună cu fratele meu. Cercul zburător era, chiar așa, un cerc din plastic portocaliu care, într-un final, a ajuns pe un acoperiș de unde n-am reușit să-l recuperăm fiindcă tata, care ne însoțea, nu ne-a lăsat să ne cățărăm. Era o zi călduroasă de duminică – probabil 4 mai după cum arată calendarele vremii, iar tata vorbea cu cineva despre explozia de la centrala nucleară. Pentru mine, un copil de 8 ani, treaba asta a sunat cumva. Adică a sunat așa: Muanta mia! Explozie?! Centrală nucleară?! Ce mișto! Apoi, după ce am ajuns acasă, ai mei au continuat să discute în șoaptă despre Cernobîl, pericole, Ceaușescu, radiații, bla bla, însă amintirile mele se estompează aici. În săptămâna următoare, la școală, ni s-au dat niște pilule portocalii, gelatinoase –  de […]
aprilie 19, 2016

Semn de viață

Am fost apostrofat, pe bună dreptate, că am lăsat site-ul în paragină. Mi-am asumat criticile așa că promit să revin cu noi postări și să actualizez paginile cu informații la zi – interviuri, recenzii, antologii etc. Altfel, să știți că scriu de zor la ”Furia oarbă”, al doilea roman din seria Haiganu, și la scenariile pentru HAC! Vă mulțumesc mult că nu ați încetat să dați pe aici și că sunteți alături de mine. Promit să revin zilele următoare cu chestii. Have fun!
decembrie 31, 2015

Turneul. Ca un an care se sfârșește

Nu obișnuiesc să-mi fac bilanțuri. Nu prea trag linii, nu scad și nu adun bunele și relele de peste an. Cred că lucrurile se socotesc altfel ori nu se socotesc deloc. Viața e un drum continuu, iar anii și bilanțurile anuale sunt în mare parte doar convențiile noastre pornite din nevoia de repere și de revoltă în fața deșertăciunii. Am promis însă că o să revin cu un text despre turneul de promovare a romanului ”Haiganu. Fluviul Șoaptelor” și nu aș vrea să las anul ăsta să treacă fără să-mi țin promisiunea și, mai cu seamă, fără a le mulțumi celor care m-au susținut în acest demers. Turneul a fost, în fond, finalul meu de an ori finalul lucrului la cartea pe care am început-o în 2012 pentru a fi publicată, în foileton, în revista ”Harap Alb continuă”. Să vă mai spun oare cât de fericit sunt că romanul ăsta […]
decembrie 19, 2015

Constanța. Ultimul pas

Ultima din turneu, prezentarea de la Constanța a fost, din punctul meu de vedere, una dintre cele mai reușite. Excelent cadrul și echipa de la Prăvălia cu Cărți, delicioasă ciocolata caldă cu care am fost îndulcit înainte de începerea evenimentului, minunați tinerii veniți la librărie, adolescenți cu mintea încărcată de vise și cu imaginația scăpărătoare așa cum îmi place să cred că am fost și eu. Ori așa cum îmi place să cred că am rămas. Am fost încântat să revăd și prieteni vechi la Constanța, pe Irina și Emil, dar și prieteni mai noi precum Ada Codău, unul dintre jurnaliștii aceia care nu ar lipsi dintr-o redacție ideală dacă în România s-ar putea face presă ideală, ori Marilena și Mircea Vizitiu pe care m-am bucurat să-i reîntâlnesc în orașul de la malul mării. Constanța îmi este lângă inimă. M-am născut la Mangalia, am copilărit cu picioarele în nisipul plajelor […]
decembrie 18, 2015

De la Bacău, la Tulcea. Și cărțile care te caută

Bacovia nu se putea naște decât la Bacău. Am prins cerul ăla întunecat acolo. Gri. Cerul care merge pe burtă și se târăște peste oameni, umezindu-i lasciv și băgându-le frigul în oase. Lansarea a fost modestă, iar discuția cu librarul aflat la un pas de a-și închide afacerea cu cărți, ușor deprimantă. Doar Ovidiu Bufnilă părea venit din lumea mea. Plin de viață și vibrând de o tinerețe lăuntrică de invidiat. A… și tânărul care a încercat să ajungă la lansarea din Cluj și nu a reușit, dar a așteptat să mă intercepteze la Bacău. Și băiatul acela, Andrei, venit împreună cu mama lui. Și jurnalistul convertit la fantasy. Și domnul cu primul număr din HAC! Și… Ba nu a fost o lansare modestă. A fost o lansare ok. Doar cerul ăla se târâse și se lipise de hainele mele. Dacă sunteți în Bacău, mergeți și cumpărați cărți de la […]
decembrie 15, 2015

Surprize la Piatra Neamț

Despre Piatra Neamț știam că are un teatru tare fain, cu actori minunați și cu spectacole care nu trebuie ratate. În rest, văzusem orașul din goana mașinii, în drumurile mele prin Moldova din alți ani și-l pomenisem chiar într-una din primele mele povestiri, ”Nopți albe, zile negre”, cea care dă și titlul volumului meu de debut. Întâlnirea de la librăria Diverta Galeria a fost o surpriză plăcută. I-am avut alături pe Ovidiu Bufnilă și pe Dan Popescu, în fața unui public prietenos. M-am bucurat să-i revăd pe Dana, Ovidiu și pe jurnalista Teo Rusu. O mare și plăcută surpriză a fost întâlnirea cu scenograful Valentin Varlan și cu Sânziana Stoican, unul dintre cei mai faini tineri regizori români – musai să vedeți spectacolul ”Casa” montat pe scena Teatrului Maria Filotti din Brăila, cu Alin Florea în rol principal, atunci când la Brăila se va mai face teatru. Ori căutați-i spectacolele […]
decembrie 14, 2015

Târgu Mureș, Sf. Gheorghe, Iași, Suceava. Oameni și literatură

Trebuie să îmi cer scuze. Ultima parte a turneului s-a desfășurat într-o viteză amețitoare, distanțele au fost mai lungi și n-am apucat să vă povestesc cât de bine m-am simțit la Târgu Mureș, de pildă. Îi mulțumesc Claudiei Sârbulescu pentru sprijinul acordat acolo, jurnaliștilor și cititorilor veniți la întânirea de la Diverta, apoi lui Ionel, Victor și Răzvan. Târgu Mureș are un farmec aparte, iar oamenii lui sunt plini de umor. Ceva din parfumul orașului s-a păstrat și în următoarea oprire din traseu, la Sfântu Gheorghe. Joi noapte, orășelul ăsta pe care-l vizitasem ultima oară în urmă cu mai bine de 15 ani era teribil de viu. Mi-am petrecut o bună bucată din noapte ascultânt live etno jazz și folclor unguresc. Eram singurul român de acolo, însă am fost mai mult decât bine primit de oamenii locului. Sfântu Gheorghe a candidat la titlul de capitală culturală europeană în 2021 și […]